Jurnal de panică 9

Despre autovindecarea la domiciuliu. Hapciu! Pe scurt, că pe lung vă prinde pensia. Am ieșit azi și la întoarcere a început nasul să dea semne de flatulență. M-am gândit că e sugestia colectivă, dar nimic-nimic să mă lase.

Așa că m-am decis să caut un medicament, eu fiind regele pastilelor inutile, pentru că nu știu la ce folosesc. Văzusem cutii întregi pentru răceală și gripă. Au dispărut. Iuhu! Am descoperit pe-un raft în biblioteca un tub cu Supradyn. M-am chiorât la el, dar am citit doar minerale. L-am pus în pahar, băut și apoi am căutat când expiră. Acum doi ani. Bun, deci voi avea energie să merg la baie în pas alergător, mersul piticului și săritura broaștei. Dacă nu patinez pe muci. Paentru dureri de mușchi am însă de la tot felul de bandaje la creme care mai de care, până la febră. Tot musculară.

E posibil să n-ai în toată casa o aspirină, un paracetamol sau orice pentru răceală? Este. Așa că dacă…mi-a părut bine și pe de altă parte rău că nu i-am satisfăcut pe cei care așteptau să-i vindec de la distanță, cu sfaturi miraculoase.

Evident că aștept pe această cale sfaturi despre cât timp trebuie să sug o ceapă până-mi trece, dar și ce ceaiuri ar trebui să beau dacă le-aș avea. Sănătate și fiți buni!

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: