Ce poveste! Ce poveste tristă: Nichita și Gabriela

Ce s-a ales din povestea de iubire dintre Nichita Stănescu și Gabriela Melinescu? Un mormânt și un scaun cu rotile. Sună dur, sec și nepoliticos, ba chiar blasfemie. El a chinuit-o, iar ea l-a părăsit. S-au iubit însă nebunește. “Am avut şi eu o mare iubire totală, dusă nu până la capăt, ci până în pânzele albe ale capătului“, îi spunea Nichita Stănescu prietenului său Mircea Gociman despre poetă. Privind însă în urmă la fotografia lor, apoi în prezent, așa brutal poate fi spus adevărul. Bătrânețea este oribilă, mai ales în situația poetei, care acum își duce momentele în tăcerea unei boli necruțătoare într-un azil din Suedia. Detalii în Libertatea, iar toate poveștile de iubire ale poetului în Adevărul.

 Foto: Laura Covaci – Facebook

Băiatul din vis de Gabriela Melinescu

Nu știu dacă băiatul acela visează,
Ne-am fi-ntâlnit undeva într-un vis…
Trenul fugea cu ploaia pe umeri,
uitaseră apele zăgazul deschis.
Trebuia să plec mai departe de munți,
el să ajungă seara-n câmpie.
Necunoscuți ne sărutam pe peron
și-l așteptam în gările toate să vie.
Ne-am căutat cât ține privirea…
Altcineva azi mă iubește și-mi scrie…
Dar eu rănesc aerul iernii cântând,
și-l aștept în gările toate să vie.

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: