Poza celor 30 de ani democrație

Oameni buni sau răi, în poză nu e premierul Orban, ci întreaga clasă politică din ultimii 30 de ani, în care s-a pomenit deseori cuvântul democrație. Ideea e de libertate aparentă. Spui că votezi pe cine vrei tu, dar pe listă ajung cei care vor ei. În naivitatea sa, Tolontan susține să ne alegem liderii din jurul nostru, pentru a evita astfel de imagini. Bună idee! Anul ăsta voi candida, pentru că n-am bube-n cap, ci o profesie pe care o respect de 28 de ani și-n care am făcut performanță.

Ah, stai! 1. N-am partid. Bine, independent. 2. N-am bani de campanie și promovare. Asta e bai. 3. Ce soluții sunt? Să iau bani cu împrumut. Cine are bani? Cei care au furat. Deci rămân dator hoților, iar ei vor dori ceva în schimb. Nu bani, ci să votez împotriva cetățeanului, pentru ca ei să poată fura. 4. Bine, nu iau bani de la cămatari, ci de la bancă. Cum voi putea returna dacă aș câștiga primăria, să spunem? Ca leafa e mică, iar eu nu merg la furat, ci pentru a face ceva pentru comunitate, nu pentru mine. Într-un final, voi avea de ales: bat palma cu hoții sau voi fi executat de bancă. Din fericire, n-are ce, de aceea nici nu-mi va da banii. Ei bine, în general, toți profesioniștii și-au văzut de meserie, nu să strângă saci de bani pentru campanii electorale. Deci, nu vor ajunge niciodată pe vreo funcție importantă pentru că n-au cu ce plăti, dacă vor să fie onești în mandatul lor.

Mai mult. Luăm excepția. George Simion e una. Omul și-a vândut apartamentul pentru a putea face campanie. Una nedreaptă. Un independent trebuie să strângă 100.000 de semnături pentru a putea candida, apoi să obțină dublu pentru a fi ales în Parlamentul European. George a mizat totul pe o carte și a pierdut, chiar dacă a avut un scor senzațional. S-a prins că fără partid nu poate și acum s-a trezit că nici formațiunea nu poate să-l ajute în acțiunile sale, dacă presa îi blochează vizibilitatea. De ce face asta mass media? Pentru că e patronată tot de mafioți cu gulere albe, chit că unii au trecut prin pușcărie. Nu se pune. Au fost victime politice, zic ei. Totuși, cealaltă parte a presei (care e minusculă) de ce tace în cazul lui? Pentru că e declarat naționalist. Ei bine, toți românii sunt naționaliști cumva, dar n-ar vota unul și nu l-ar promova pe motivul că nu dă bine la CV să-ți iubești țara și neamul.

În concluzie, toată povestea e într-un cerc vicios fără ieșire rezonabilă, dacă românul nu va spune stop joc. Doar că e greu de convins pentru a opri caruselul în care s-a dat 30 de ani. Și apoi ne vom minuna iar peste o vreme de niște politicieni care sărbătoresc o zi de naștere într-un birou, încălcând regulile. Nici nu contează pandemia, nici altceva. Asta au făcut mereu de trei decenii și noi abia acum ne dăm seama că nu mai suntem virgini. Ce popor ciudat!

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: